Alduit Ardeal în floare,1
De sămănături2 eşti plin,
Fain, vigan şi cu răzoare ;
Munţii verzi ţi-s cingătoare,
Grei de aur şi de vin.
2. Mă Ardeal, eşti fund de mare,
De pe vremuri, săc3 amu4 ;
Mare5-i grâul ce răsare ;
Malul ţi-i pădurea tare ;
Sânul cerului sugi tu.6
3. Mă Ardeal, eşti ţară veche7,
Cu căştei8 de veci de ai9 ;
Pietrele-o10 făcut părete,
Da’ amu stau bot, în cete,
Pe pământul ce ni-l dai.
4. Mă Ardeal, eşti leagăn june
A’ poporului tărcat ;
Frig şi cald dai în cătune,
Un ciocor de neamuri bune :
Din bătrâni te-am căpătat.
5. Mă Ardeal, băsericuţă
Cu scoruş în deal11 şi-n tău12
Unde-atâtea limbi se cruţă
Când grăim noi rugi făinuţă13
Cătră unul Dumnezău.
6. Mă Ardeal, scăpare bună
La orice credinţă-n sat,
Noa14, fii slobodşag, cunună,
Scut la ceia ce s’adună
Şi la lume-o cuvântat.
7. Mă Ardeal, căsucă sfântă,
Ţara de la buni şi moşi,
« Bucură-te ! »15 pruncii-ţi cântă,
Şi tăţi bine te cuvântă :
În unire, săm16 frumoşi.
Pour l’éventualité de l’utilisation de ce chant à l’église (à l’instar des hymnes nationaux de la Hongrie, de l’Islande, anciennement de la Suisse etc.), j’ai également ajouté une doxologie. Pentru cântatul în biserici, am adaus un doxasticon.
8. Mă Ardeal17, dă mulţămire
Tatălui ceresc, de zor ;
Domnului Iisus slujire,
Sufletului18 sfânt mărire,
În tăţi vecii vecilor.
Si vous avez des suggestions d’amélioration, vous pouvez me les envoyer par courriel ou dans un commentaire. Dăcă vă vin gânduri, cum şi să poată tomni una şi alta, scrieţi-mi.
1Ou: Codrule? C’était le nom les plus ancien de la Transylvanie en roumain. Il signifie: forêt, cf. breton koad, gallois coed, gaélique écossais coille (>°coidle). Le mot celtique a produit la forme latine codra (neutre pluriel), attestée, avec ce même sens.
7En Transylvanie, autant veche que cete, ainsi que părete, riment, car ils se prononcent avec le son /c/ (comme en français tiens).
11Au début, j’avais en tête d’utiliser le mot ciuc, pour faire un jeu de mots (« rocher, cime » et « Csík »).
12=lac. Est-ce qu’il ne faudrait pas dire plutôt : pă tău ? L’original allemand parle seulement de la chorale, mais cela tombe bien, étant donné qu’en Transylvanie, la chorale, le scoruş (lat. schola avec suffixe de diminutif) se trouve au balcon, ce qui donne une métaphore riche: les montagnes comme une chorale au balcon de l’église.
14Le na hongrois abonde dans toutes les langues du “Sprachbund” du nord des Carpates. Une hymne de la Transylvanie, sans ce na (roum. noa) serait comme une soupe sans sel.
15Gegrüsset seist du, Maria se dit bucură-te, et en aucun cas slavă ţie ! Il faut veiller à ne pas confondre vénération et adoration. La première est due aux saints, à la patrie etc., tandis que la seconde seulement à Dieu.
no comment untill now